ACTA ar putea scoate în stradă peste 100.000 de români, dintre care aproape 35.000 în Capitală şi peste 25.000 la Cluj. Protestele ar urma să aibă loc mâine, sâmbătă, de la ora 17:00 până la ora 22:00 sau mai târziu, în funcţie de fiecare municipiu sau oraş.
Cifrele sunt vehiculate în mediul online pe mai multe documente găzduite de Google dar şi pe unele hărţi de pe Google Maps şi se bazează pe reacţia obţinută pe diverse pagini de Facebook, toate împotriva ACTA, a cărei misiune este strângerea de participanţi pentru acest protest.
O astfel de pagină de Facebook este şi "Bucureştiul spune NU-ACTA! Invită-ţi şi tu prietenii!", încadrată la categoria "Evenimente Publice", care a trimis, până la ora redactării acestei ştiri, peste 344.000 de invitaţii de participare, peste 35.000 de utilizatori susţinând că vor merge la proteste în timp ce alţi aproape 9.000 susţin că ar putea participa şi ei.
Ca număr de posibili participanţi, respectiv de persoane care susţin, pe Facebook sau pe alte platforme de socializare, că vor participa la proteste la nivel naţional, România depăşeşte, conform unora dintre statistici, state precum Germania, unde şi-au anunţat prezenţa puţin peste 100.000 de persoane, Franţa, unde se anunţă, până acum, doar 15.000 de protestatari şi Bulgaria, unde prezenţa ar putea fi de circa 65.000 de participanţi.
Unul dintre documentele Google în care sunt precizate statisticile poate fi accesat aici.
Pe 26 ianuarie România a semnat Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA) a cărui misiune este, după cum susţin autorii, protejarea drepturilor intelectuale dar şi reducerea pirateriei cu bunuri precum hainele de lux, muzica şi filmele. Conţinutul lui a stârnit însă un val de nemulţumiri în rândul utilizatorilor de Internet, unele voci susţinând că ar putea fi instaurată o adevărată "dictatură" online.
Noul ministru al Comunicaţiilor, Răzvan Mustea, a declarat miercuri, când ocupa calitatea de ministru desemnat, că şi el, la rândul său, consideră că în ACTA există, într-adevăr, "o ambiguitate" a textului, care ar putea fi interpretate în sensul în care ar permite anumite abuzuri care ar putea fi comise de către autorităţi.
Unul dintre articolele din ACTA care sunt interpretabile şi ar putea susţine "dictatura" este 27, la aliniatul 4, potrivit căruia o ţară poate să furnizeze, în conformitate cu legile sale, "autorităţilor competente autoritatea de a solicita unui furnizor de servicii online să divulge rapid unui titular al dreptului suficiente informaţii pentru a identifica un abonat despre al cărui cont se presupune că a fost utilizat pentru încălcare, atunci când respectivul titular al dreptului a depus o cerere, suficientă din punct de vedere juridic, cu privire la contrafacerea mărcilor de comerţ sau la încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe şi atunci când astfel de informaţii sunt cerute pentru a proteja sau a aplica drepturile respective".
Printre potenţialele "victime" ale aplicării ACTA s-ar putea număra, cel mai probabil, toate site-urile de tip "file sharing", mai ales cele de torrente, care, deşi nu obţin beneficii de tip material din asigurarea platformei tehnice pe care utilizatorii încarcă şi descarcă torrente, aduc prejudicii drepturilor intelectuale ale producătorilor de filme, muzică sau jocuri.
Unele site-uri de torrente s-au închis deja, benevol, fără a mai fi nevoie de o eventuală investigaţie din partea unui organism abilitat în acest sens de către stat.
ACTA a fost semnat reprezentanţii a 22 de state UE, unde nu poate intra în vigoare decât după ratificarea în Parlamentul European, şi de cei ai SUA, Australia, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu